O lună, două luni, trei…Iată că a trecut jumătate de an! Uite cum zâmbește, uite cum apucă cu mânuță, dar cât de frumos sughiță…De 6 luni încoace, puiul de om e peste tot. Ochii ei albaștri-gri dictează mersul lucrurilor, oricând și oriunde. Parcă îmi și imaginez ce ar zice dacă ar putea vorbi: ” Hai, hai, nu ne relaxam! Matincă prea mult dormiți voi acolo!”. Bebelușii sunt un fel de „tirani”,  cărora te supui de bunăvoie și nesilit de nimeni! Cine ar putea să reziste acestor mânuțe puhave care îți ating fața, de parcă ai fi un întreg univers! Acestui miros de lapte dulce, amestecat cu aromă de săpun pentru copii, care te atrage ca un magnet, la pupăceală! Asta-i ideea! E greu să le reziști!

Înainte să fiu mamă, îmi imaginam în fel și chip ceea ce urma să se întâmple dar realitatea depăștește așteptările! Dragostea e mult mai mare, nopțile mult mai albe… Am descoperit că am mai multă răbdare, decît puteam să-mi imaginez. Că sunt mai calmă ca înainte și că  am o rezistență extraordinară, atunci când vine vorba de nopți nedormite.

Maternitatea este mirifică,  însă există și partea cealalta a monedei, despre care, din păcate, puține mame vorbesc. Despre insomnii patologice, nevroze, căderi de imunitate, sâni dureroși, oboseală cronică, stări depresive etc. Și aceste lucruri fac parte din experiența de mamă, cel puțin la început. Lăsând ipocrizia la o parte, realitatea nu are nimic de a face cu spiritul din reclamele cu scutece. Există momente când pur și simplu vrei să îți pui o pernă pe cap și să dormi 2 zile, dar nu poți, nu ai cum…Chiar și atunci când funcționezi în regim low battery, instinctul matern le învinge pe toate! Femeile sunt atât de puternice! Doamne! Cat Woman fumează nervoasă într-un colț, în comparație cu femeia-mamă.  Cea mai importantă concluzie pe care am făcut-o este că rolul de părinți se împarte la doi! Ambii sunt responsabili de creșterea armonioasă a copilului! Mă întristează să vad atâtea femei „sacrificate”, în Moldova! Femei care și-au asumat toate responsabilitățile, chipurile „bărbatul lucrează, el trebuie să se odihnească”. Ei bine, munca de părinte e la fel de grea iar atunci când faci totul de una singură, frustrările și oboseala își vor lasă o amprentă adâncă în sufletul și pe chipul tău.

Dragi femei, puneți-i pe tați la treabă, cereți ajutor atunci când vă este greu și nu uitați să aveți grijă de voi! Copiii nu au nevoie de mame osândite, ei au nevoie de mame fericite! Rânduiți-vă și nu uitați de propriile dorințe, vise, îndeletniciri! Maternitatea e minunată, la fel ca și paternitatea!

La mulți ani, minunea noastră! Îți mulțumim că ne-ai ales pe noi! Vom încerca să nu te dezamagim…

Te iubim!